Author Archive

SERBIA DE RĂSĂRIT: O MARE DE ROMÂNI

Într-un memoriu trimis lui Antonescu la 11 aprilie 1941 se concluziona ,,în virtutea dreptului la autodeterminare, românii dintre Timoc şi Morava şi cei din Banat cer alipirea la trupul României iubite pe care o vor cinsti prin muncă şi virtute ostăşească”. Reprezentanţii autorizaţi ai românilor erau dr. Botoarcă, preot Fistea şi preotul din Graboviţa Gheorghe

SEARĂ ROMÂNEASCĂ LA ROMÂNII DIN SUDUL DUNĂRII

Kladovo, Serbia, 27 iun – Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Românilor DUNĂREA din oraşul sârbesc Kladovo, situat la sudul Dunării, a organizat vineri 27 iunie, sub genericul SEARĂ ROMÂNEASCĂ, un spectacol de obiceiuri, cântece şi dansuri populare româneşti.Preşedintele respectivei entităţi culturale, Tihan matasarevici, a declarat pentru Vorba Noastră că manifestarea este finanţată în cadrul unui

Ministrul român Bogdan Stanoevici, alături de românii de pretutindeni

În cadrul primei sale vizite oficiale în Serbia, ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, s-a întâlnit la Ambasada României de la Belgrad cu reprezentanții mai multor organizații românești din Voivodina. La întâlnire au fost prezenți Marcel Drăgan și Lenuţa Ţăran din partea Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia, Stevan Mihailov, Dorinel

S-au semnat contractele de cofinanţare a Marelui Festival şi Festivalului Copiilor

Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, Todor Doru Ursu, directorul I.C.R.V., Ion Blaj, preşedinte al S.C.A ,,George Coşbuc” din Grebenaţ, Leonidis Măzăran, preşedintele Consiliului Comunităţii Locale Grebenaţ şi Marinel Bugar, preşedintele S.C.A ”Ştefan Ştefu” din Ecica, au semnat la sediul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, contractele de cofinanţare a organizării

Marginalia despre preocupările de lingvistică ale lui Mihai Eminescu, autor Prof.univ.dr. Vasile Bahnaru (Chişinău)

0. Numai examinând în întregime opera lui Mihai Eminescu, în special manuscrisele și publicistica lui, poți să-ți imaginezi dimensiunea enciclopedică a universului său de cunoaștere. Interesele intelectuale ale lui Mihai Eminescu pendulează de la științele umanistice (filozofie, filologie, în special studiul limbilor, istorie, economie, civilizație, cultură clasică etc.) până la științele reale (matematică, fizică, astronomie,

Sfântul Vitus deschide frontierele

Timişoara/Vorba Noastră/Cetăţenii din zona de graniţă a judeţului Timiş pot circula mai uşor de-o parte de de alta a frontirei. La solicitarea autorităţilor publice locale sârbe şi române, în acest sfârşit de săptămână sunt deschise temporar trei puncte de trecere a frontierei. Este vorba de Foeni II – Jasa Tomic, Valcani – Vârbica şi Lunga

Proiectul transfrontalier “Sănătate fără Frontiere” a fost prelungit cu 6 luni

Reşiţa/Vorba noastră/ -Reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa s-au întâlnit joi 26 iunie 2014 cu partenerii sârbi de peste graniţă pentru a anunţa faptul că proiectul transfrontalier “Sănătate fără frontiere”, care ar fi trebuit să se încheie pe 28 iunie va fi prelungit cu o jumătate de an. S-a luat acestă decizie, din cauza

Eveniment ştiinţific: Ediţia a XIX-a a Simpozionului Ştiinţific „Banatul – istorie şi multiculturalitate”: La Zrenianin şi Novi Sad, pe 11,12 şi 13 iulie

Eveniment ştiinţific: Ediţia a XIX-a a Simpozionului Ştiinţific „Banatul – istorie şi multiculturalitate”: La Zrenianin şi Novi Sad, pe 11,12 şi 13 iulie • Participanţi din şase ţări Organizatorii ediţiei a XIX-a: Societatea (Fundaţia) Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina împreună cu Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, în colaborare cu Institutul de Cultură al

TAINELE PICTURII DIN BISERICA „SCHIMBAREA LA FAŢĂ” DE LA BISTRIŢA

În partea vestică a incintei Mănăstirii Bistriţa, se află un monument bisericesc de mare valoare istorică şi religioasă, cu hramul „Schimbarea la Faţă”, cunoscut sub denumirea de „Biserica Bolniţei”. Caracterul particular, atât ca arhitectură, cât mai ales stilul picturii, au provocat multe controverse între istoricii şi cercetătorii care au studiat vechile monumente religioase din ţara

BISERICI ROMÂNEŞTI ŞI PREOŢI ROMÂNI DIN TIMOC

În Studiul şefului de birou de la legaţia României la Belgrad, Petru Ionescu, privind românii din Peninsula Balcanică, înaintat la 5 iunie 1941 Ministrului Afacerilor Străine, Direcţia Politică, Bucureşti , se face o precizare destul de importantă pentru istoriografia românească: „Până la 1878, în tot timpul dominaţiei turceşti, elementul românesc din Balcani, s-a bucurat de