regional :

COVID-19 – O FARSĂ?

Jurnalistului Joseph Curl în Washington Times: COVID-19 s-a dovedit a fi o farsă imensă perpetuată de mass-media, care i-a alarmat pe americani până la închiderea economiei.Va fi clar la un moment dat pentru toată lumea că virusul nu a fost nici Ciuma, nici măcar gripa sezonieră. Un articol apărut la finele lunii aprilie în ziarul

Florian COPCEA: Conceptul de identitate din literatura română între mit și arhetip

Afirmarea/conservarea identității cultural-spirituale a unui individ sau a unui popor a constituit, în literatură, un model tipologic fundamental de (în)temeiere dialectică a Ființei în paradigma dichotonomiei Eu/Celălalt care interferează fericit cu variațile complexe, dinamice și canonice ale limbii.Din acest punct de vedere, identitatea fixă, dar multiplă, este un mit rizomatic, palimpsestic, spectral, consacrat de o

Adrian PĂUNESCU: Bocet pentru Ăl bătrân

Ce tragic timp păgân, Se-mparte ţara noastră în partide, De când l-am omorât pe Ăl bătrân, Mormântul lui nici nu se mai închide. Am tras în el ca-n malul de pământ, Nu l-am putut în timpul vieţii frânge, Şi el s-a dovedit de neînfrânt, Că nu ne-a dat nici lacrimi şi nici sânge. Cu el

Ordonanța militară nr. 10

Ordonanța militară nr. 10 Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela a emis, luni, 27 aprilie, Ordonanţa militară nr. 10 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. „ORDONANŢA MILITARĂ nr. 10 din 27.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 Având în vedere dispoziţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării

Secretarul de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni: Proiectele de finanțare se orientează în special către mediul on-line

Situaţia creată în toată lumea de pandemia cu coronavirus face ca proiectele de finanţare depuse de asociaţiile românilor din diaspora să se reorienteze, în special, către mediul online. Prima sesiune de depunere a proiectelor de finanţare pentru anul în curs s-a încheiat, iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că au fost depuse 259 de

140 de ani de la nasterea lui Tudor Arghezi (1880-1967)

Fără îndoială, poetul român Tudor Arghezi / 1880-1967/ face parte din creatorii pe care cu greu îi putem încadra în vreunul din curentele literare importante ale secolului XX. Ca şi predecesorul sau, genialul Mihai Eminescu, care este în aceeaşi măsură clasic, romantic şi chiar şi “părintele simbolismului românesc”, Arghezi nu se supune unor clasificări rigide.

Matei Eminescu – amintiri succinte asupra familiei Eminescu

Despre frații și surorile lui Mihai Eminescu nu se cunosc prea multe detalii, find precizate doar câteva referințe biografice, găsite la criticul și istoricul literar George Călinescu, primul, care ani la rând a descifrat manuscrisele poetului, dedicândui apoi o întreagă lucrare vieții lui Mihai Eminescu. În același timp despre frații și surorile lui Eminescu, pot

Florian COPCEA: Credința ortodoxă din Țara Românească în secolele XI – XIV

În secolul al XIII-lea viața cultural-creștină în voievodatele româneşti consolidate şi independente – Ţara Românească şi Moldova – a cunoscut, o evoluție fără precedent, pe de o parte fiind influențată de structurile bisericești catolice, iar pe de altă parte de cele ortodoxe. Demersurile papalității romane au fost dominate de interesele confesionale și ideologice de a-și

Patriarhul Daniel, mesaj de speranţă: Iisus Hristos ne va ajuta să biruim această mare încercare a pandemiei

Patriarhul Daniel a transmis în Duminica Floriilor un mesaj de speranţă ca urmare a crizei socio-medicale provocate de „pandemia actuală”. Patriarhul României a amintit că unul dintre efectele restricţiilor sociale impuse de autorităţi pentru a diminua răspândirea noului coronavirus este acela că mulţi oameni care stau acasă sunt copleşiţi de teama bolii sau chiar a

Matei VIȘNEC: Anul în care ne mor bătrânii

Există un film japonez pe care ar trebui să-l vedem sau să-l revedem în această perioadă de epidemie. Titlul, în engleză, este The Ballad of Narayama. Filmul, realizat de Shohei Imamura, după o nuvelă de Shichiro Fukazawa, a impresionat profund, în 1983, juriul Festivalului de la Cannes şi a obţinut recompensa supremă, Palme d’Or. Povestea