studii :

O NOUA INCERCARE DE SACRIFICARE A LUI EMINESCU SAU „DESPĂRŢIREA DE EMINESCU”

„De avem sau nu dreptate, / Eminescu să ne judece” Grigore Vieru După apariţia ediţiei academice a Operelor lui M. Eminescu (începută de Perpessicius, continuată de Al. Oprea şi finalizată de Petru Creţia şi D. Vatamaniuc, împreună cu colaboratorii lor) era de aşteptat un interes deosebit pentru adevăratul Eminescu; interes ce trebuia concretizat în studii

Prof. dr. Florian COPCEA: Paradoxul temeiului sau mitul celuilalt eu

  Masivul volum Incursiuni în lumea cărților (Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2018) al doamnei Delia Muntean dezvoltă o paradigmă suspect inginerească de interpretare critică a unor scrieri aparținând deopotrivă literaturii române și literaturii universale. Demersului programatic, susținut de autoare într-un adevărat, dar riscant tour deforce, îi corespunde fatalmente o alchimie stilistică ,,pusă în abis” (Umberto Eco),

Delia MUNTEAN: Cetatea din afară, cetatea dinăuntru

Într-o epocă efervescentă cum e a noastră, exprimarea individului capătă adesea vizibilitate cu cât e mai vehementă, mai polemică. Dintr-o atare perspectivă, un discurs prea elegant, o abordare văduvită de incisivitate și de judecăți absolute, irevocabile pot eclipsa profunzimea comentariului și inhibă reacția publicului. Devine o întreprindere aproape riscantă să ieși în lume cu o

Oamenii din viaţa lui Arghezi

  Zenovie Cârlugea face parte din categoria cărturarilor români care tac şi fac (nu zgomot ca toată mediocritatea intelectuală) operă de cercetare autentică, în care acribia ştiinţifică şi pioneratul în domeniul istoriei literare sunt demne de apreciat. Dar, aşa cum am mai scris, faptul că Zenovie Cârlugea (ca şi Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru, I.

Leandri, aburi de cafea la nisip și „comori dernier cri”

Dacă poezia ce împrumută și titlu volumului bilingv Parfum de insulă/Parfum d’île (Editura BrumarR, Timișoara, MMXVIII) ne poartă, nostalgic, la Ada-Kaleh, îmbiindu-ne să prizăm un amestec inconfundabil de iasomie („îmblânzită de soarele verii danubiene”), leandri, aburi de cafea la nisip, fum de narghilea și miros de smirnă, piesa epico-lirică zăpezi nopți zile se naște dintr-un

Mihai EMINESCU: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce României

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de

REZULTATELE DEFINITIVE LA ALEGERILE PENTRU CONSILIUL MINORITĂŢII ROMÂNE DIN SERBIA

Conform raportului prezentat de Comisia Electorală Republicană, la alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia au fost înscrişi 20.391 de alegători, care au votat la una din cele 245 de secţii de votare, deschise pe teritoriul întregii ţări. La urne s-au prezentat 9.879 de persoane, ceea ce reprezintă 48,45% din numărul total

Eveniment editorial dedicat CENTENARULUI

La Editura GRAFIX din Craiova a apărut o lucrare ştiinţifică importantă pentru istoria României. Este vorba de Memorialul preoţilor români din Primul Război Mondial a scriitorului Florian COPCEA. Cartea reuneşte biografia a aproape 400 slujitori de altar care s-au aflat în tranşeele primei conflagraţii mondiale din 1916-1918. Este prima lucrare care reconstituie, în baza cercetărilor

Ioan LASCU: EXPERIENȚA ȘI EXPERIMENTUL OPTZECIST.CONȘTIINȚA GENERAȚIONISTĂ*

                    În 1983 apărea volumul de proză scurtă Desant ’83, volum ce reunea creațiile tinerilor scriitori optzeciști grupați în jurul cenaclului Junimea păstorit de profesorul universitar și criticul literar Ovid S. Crohmălniceanu. Era o primă dovadă vizibilă, destul de consistentă, a unei conștiințe de grupare literară a ceea ce avea să se numească

​O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri

 ​ Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în susDe la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise înaceastă perioadă