studii :

Ioan G. Bibicescu, folclorist și om al cetății

Ioan G. Bibicescu, folclorist și om al cetății Perioada postpașoptistă a fost creatoare și decisivă în evoluția ulterioară a instituțiilor statale românești. Deși înfrântă, Revoluția de la 1848, prin ideile ei europene, a sădit sămânța formării unității statale (la 1859), a cuceririi Independenței (în 1877-1878) și a modernizării țării, prin marile sale personalități: N. Bălcescu,

DESCOPERIRE FABULOASĂ: Oraș din România mai vechi decât piramidele egiptene

Arheologii români au făcut o descoperire de senzație în județul Hunedoara! A fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din Transilvania, și chiar mai vechi decât piramidele egiptene! De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile vor să mai construiască

Florian COPCEA: Conceptul de identitate din literatura română între mit și arhetip

Afirmarea/conservarea identității cultural-spirituale a unui individ sau a unui popor a constituit, în literatură, un model tipologic fundamental de (în)temeiere dialectică a Ființei în paradigma dichotonomiei Eu/Celălalt care interferează fericit cu variațile complexe, dinamice și canonice ale limbii.Din acest punct de vedere, identitatea fixă, dar multiplă, este un mit rizomatic, palimpsestic, spectral, consacrat de o

140 de ani de la nasterea lui Tudor Arghezi (1880-1967)

Fără îndoială, poetul român Tudor Arghezi / 1880-1967/ face parte din creatorii pe care cu greu îi putem încadra în vreunul din curentele literare importante ale secolului XX. Ca şi predecesorul sau, genialul Mihai Eminescu, care este în aceeaşi măsură clasic, romantic şi chiar şi “părintele simbolismului românesc”, Arghezi nu se supune unor clasificări rigide.

Matei Eminescu – amintiri succinte asupra familiei Eminescu

Despre frații și surorile lui Mihai Eminescu nu se cunosc prea multe detalii, find precizate doar câteva referințe biografice, găsite la criticul și istoricul literar George Călinescu, primul, care ani la rând a descifrat manuscrisele poetului, dedicândui apoi o întreagă lucrare vieții lui Mihai Eminescu. În același timp despre frații și surorile lui Eminescu, pot

Florian COPCEA: Credința ortodoxă din Țara Românească în secolele XI – XIV

În secolul al XIII-lea viața cultural-creștină în voievodatele româneşti consolidate şi independente – Ţara Românească şi Moldova – a cunoscut, o evoluție fără precedent, pe de o parte fiind influențată de structurile bisericești catolice, iar pe de altă parte de cele ortodoxe. Demersurile papalității romane au fost dominate de interesele confesionale și ideologice de a-și

Matei VIȘNEC: Anul în care ne mor bătrânii

Există un film japonez pe care ar trebui să-l vedem sau să-l revedem în această perioadă de epidemie. Titlul, în engleză, este The Ballad of Narayama. Filmul, realizat de Shohei Imamura, după o nuvelă de Shichiro Fukazawa, a impresionat profund, în 1983, juriul Festivalului de la Cannes şi a obţinut recompensa supremă, Palme d’Or. Povestea

Prof. dr. Florian COPCEA: Începuturile creștinismului în Dacia

Trebuie să acceptăm, fără nici-o rezervă, adevărul istoric, demonstrat științific, că etnogeneza românilor datează cu mult înainte de războaiele daco-romane. Realitatea, de necombătut, întemeiată pe dovezi arheologice certe, ne obligă să recunoaștem că prin contopirea, și astfel convențuirea dintre geto-dacii din nordul și sudul Dunării cu romanii și celălalte neamuri aduse de ei în colonii,

„Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni”

Acad. Mihai Cimpoi a coordonat o nouă apariție editorială de prestigiu, „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” Sfârșitul săptămânii trecute, 24 ianuarie 2020, a fost marcat printr-un eveniment important la nivelul literaturii române. Vorbim de lansarea, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, a unei lucrări inedite „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” (în propria lor

Savantul român Radu Flora: Repere bio-bibliografice

Radu FLORA (Bio-bibliografie) 1922. S-a născut în localitatea Satul Nou la 5 septembrie 1922, unde locuiau tatăl Paia Flora și mama Natalia, agricultori. 1929-1934. Urmează în satul natal școala primară. 1934. Se înscrie la Liceul din Panciova, unde frecventează cursurile până în anul 1937. 1942. Absolvă Liceul Real din Vârșeț. 1942-1945. Urmează Facultatea de Litere