istorie :

Despre admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România

București, 30 iunie – Ministerul Educației Naționale al României a publicat un anunț privind admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă (anul universitar 2020-2021). Baza legală pentru organizarea admiterii este

Acad. I. A. Pop: Nu suntem la capătul istoriei, dar cred că am pierdut busola…

-Un periplu prin viaţa umanităţii, din Antichitate până în vremea noastră, este un demers cât se poate de necesar. De ce? -­Fiindcă pentru a descifra ceea ce se petrece la ora actuală în lume avem ­nevoie de o interpretare corectă a evenimentelor care au marcat epocile trecute spre a înţelege mişcările care angajează acum viaţa

Ioan G. Bibicescu, folclorist și om al cetății

Ioan G. Bibicescu, folclorist și om al cetății Perioada postpașoptistă a fost creatoare și decisivă în evoluția ulterioară a instituțiilor statale românești. Deși înfrântă, Revoluția de la 1848, prin ideile ei europene, a sădit sămânța formării unității statale (la 1859), a cuceririi Independenței (în 1877-1878) și a modernizării țării, prin marile sale personalități: N. Bălcescu,

PREMIILE „EMINESCU” la FESTIVALUL TRANSFRONTALIER DE POEZIE „PORNI LUCEAFĂRUL”

Drobeta Turnu Severin, 15 iun – La Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin s-a desfășurat luni ediția a VIII-a a Festivalului transfrontalier de poezie „Porni Luceafărul”, manifestare dedicată împlinirii a 131 de ani de la trecerea în eternitate a Marelui Poet al Românilor – MIHAI EMINESCU. Organizatorii – Episcopia Severinului și a Strehaiei,

MIHAI EMINESCU – 131 de ani în eternitate

Astăzi, 15 iunie, se împli­nesc 131 de ani de la moar­tea poe­tu­lui român Mihai Emi­ne­scu. „Lucea­fă­rul poe­ziei româ­neşti” ( cum l-a numit cel dîntîi Patriarhul Miron Cristea) a murit la 15 iunie, la vâr­sta de 39 de ani, în Bucu­reşti și a fost înmormântat la Cimi­ti­rul Bellu, sub un tei. Fundația Culturală Lumina, Centrul Cultural

Drobeta Turnu Severin: FESTIVALUL TRANSFRONTALIER DE POEZIE „PORNI LUCEAFĂRUL”

FESTIVALUL TRANSFRONTALIER DE POEZIE „PORNI LUCEAFĂRUL”, ediția a VIII-a va avea loc LUNI, 15 iunie 2020, începând cu ora 16,00 în Gradina de vară a Palatului Culturii ,,Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin. Din program: -lansarea revistei de folclor RASTIMP a Centrului Cultural „N. Stănescu” -lansarea revistei HYPERION nr. 6/iunie 2020 – lansarea cărții de

S.O.S. S.O.S….ROMÂNIA: Identitatea națională, victimă colaterală sau oglinda vrăjelilor noastre

Care este acel minim necesar cu care românii ar trebui să se mulțumească, ei fiind ajunși la un ridicol maxim ca număr și energie să mai poată mișca lucrurile? Am ajuns la acel nivel minim, insignifiant, azi cât boaba de piper, de prezență culturală, socială, politică, în viața publică și în propria comunitate etnică. Care

REPERE LITERARE: PETRU CÂRDU (Serbia)

1952. Petru Cârdu s-a născut la 25 septembrie la Sâmianaş-Bariţe (30 de kilometri depărtare de oraşul Vârşeţ şi la câţiva kilometri de frontiera cu România) în casa Mariei (casnică) și a lui Petru, muncitor la cooperativa agricolă din localitate. 1959. Este înscris la Şcoala primară din Bariţe. 1964 – 1967. Continuă studiile gimnaziale la Vârşeţ.

DESCOPERIRE FABULOASĂ: Oraș din România mai vechi decât piramidele egiptene

Arheologii români au făcut o descoperire de senzație în județul Hunedoara! A fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din Transilvania, și chiar mai vechi decât piramidele egiptene! De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile vor să mai construiască

Florian COPCEA: Conceptul de identitate din literatura română între mit și arhetip

Afirmarea/conservarea identității cultural-spirituale a unui individ sau a unui popor a constituit, în literatură, un model tipologic fundamental de (în)temeiere dialectică a Ființei în paradigma dichotonomiei Eu/Celălalt care interferează fericit cu variațile complexe, dinamice și canonice ale limbii.Din acest punct de vedere, identitatea fixă, dar multiplă, este un mit rizomatic, palimpsestic, spectral, consacrat de o