(Corespondenţă) Simpozion transfrontalier privind conservarea folclorului românesc

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

 

 

 

 

Kladova, 29 iul – Trimisul special al AGERPRES, Florian Copcea, transmite: În sala de conferinţe a pensiuii Natura din oraşul sârbesc Kladova a avut loc, vineri, un simpozion a cărui temă s-a referit la conservarea folclorului românesc în zona transfrontalieră România-Serbia.

 

La manifestare au participat profesori, etnologi, rapsozi şi culegători de folclor românesc din regiunile istorice Timoc şi sudul Dunării şi din judeţul Mehedinţi.

 

Coordonatorul acţiunii, prof. Titu Dinuţ din comuna mehedinţeană Şişeşti, a declarat pentru AGERPRES că este pentru prima oară în ultimii 180 de ani când pe malul drept al Dunării se organizează o întâlnire a factorilor de decizie din sistemul de tezaurizare a patrimoniului cultural românesc, celui căruia, din cele mai vechi timpuri, minoritatea românească din Serbia de nord-est îi datorează supraveţuirea identitară.

 

,,S-au prezentat comunicări interesante, bazate pe cercetări ştiinţifice îndelungate, care au evidenţiat similitudinile descoperite în folclorul românesc din Oltenia şi Timoc, modalităţile de perpetuare a cântecelor vechi, autentice şi de protejare a acestuia împotriva poluării, a influenţelor străine şi a manelizării, ultimele adevărate pericole pentru fiinţa românească”, a precizat Dinuţ.

 

La rândul său, Aneta Medniceanu, de la Centru Cultural Mehedinţi, a arătat că printre căile prin care folclorul poate fi conservat şi să-şi păstreze nealterată forma şi conţinutul, se numără campaniile de culegere de la bătrâni, publicarea pieselor şi valorificarea acestora în cadrul unor spectacole folclorice care să se desfăşoare, în special, în comunităţile de români din Serbia.

 

,,În cadrul unui proiect aflat în implimentare cu fonduri europene prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, tocmai aceste obiective ni le-am propus să le realizăm”, a spus Medniceanu.

 

În context, preşedintele Asociaţiei Culturale ,,Ariadnae Filum” din Bor, Zaviza Jurj, a afirmat că în Timoc bătrânii încă mai deţin cântece şi balade valoroase care vorbesc despre trecutul neamului românesc, despre obiceiurile şi tradiţiile lor culturale.

 

,,Ne-am propus să adunăm în mai multe cărţi memoria satului românesc. Bătrânii sunt tot mai puţini, iar noi ne-am hotărât să salvăm de la dispariţie cântecul popular românesc, cel care ne-a ajutat să ne menţinem în regiune graiul. Până acum noi nu am avut şcoli, nici Biserică, de aceea el a fost transmis din generaţie în generaţie prin cântec”, a explicat Jurj.

 

Puncte de vedere identice legate de necesitatea conservării folclorului românesc au avut şi Tihan Matasarevici (Kladova), Mihailo Vasielievici (Kladuşniţa), Sorin C. Grigore, Carmen Stănescu şi Alina Burtea (Drobeta Turnu Severin), Mihaela Iamandi (Bucureşti) şi Cezar Stoenescu (Timişoara).

 

Cu prilejul desfăşurării evenimentului au fost lansate lucrările de cercetare folclorică ,,Haiducu Pătru Mantu” şi ,,Baladă de pe Coşuştea” scrise de profesorii Victor Rusu şi Titu Dinuţ.AGERPRES

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *