SA NU NE UITĂM VALORILE!

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

 

                                   Mărie și Mărioară!

 

Îți strig numele Marie să fi printre noi, amintindu-ne de trecerea ta, cu atâta folos, pentru simțirea firii inconfundabile a românescului. Acum, pe 1 octombrie 2017, o prietenă de suflet a familiei noastre, și cred că a întregului neam românesc, Marioara Murărescu ar fi împlinit, în lumea de dincoace, șapte decenii, dacă nu s-ar fi dus … în lumea fără dor, așa cum numea ea celălalt tărâm! Nu știu cum se potrivesc intersecțiile traiectoriilor noastre prin locuri și vreme și cum punctele de întânlire se fixează în memorie, dar constat că anumite momente rămân de neșters.

Pe această personalitate, a … Tezurului folcloric al românilor, mi-a adus-o în casă Televiziunea Română și apoi dragostea ei pentru Valea Lotrului, unde a venit să cerceteze filonul cu vibrație pastorală autentică și să-l promoveze în folosul întregii țări. Împreună cu altă Marie –neîntrecuta coregrafă Maria Constantinescu!- au poposit la Mălaia și Voineasa să cerceteze și să dea imbolduri ansamblurilor locale să se manifeste, fără rețineri și inhibiții, pentru că au multe de spus. În casa tinereții mele de la Voineasa am pus la cale înregistrarea unei emisiuni la cea mai înaltă altitudine. Pe dealul Ciungetului, care domină cursul inferior al Latoriței, într-o seară înstelată și cu o lună deasupra Târnovului, un fel de stână și-a povestit viața. Turma lui Dinu Tertereanu, din vecinătatea Castelului de echilibru al Amenajării ”Lotru”, rețeaua electrică de alimentare a releului de televiziune, drumul de acces la peste 1300 m. altitudine, disponibilitatea ansamblurilor, mobilizate cu mari și mici au făcut posibilă o înregistrare de excepție. Turma de mioare, valuri de lână, ivindu-se pe culme (parafrazând pe Goethe!) și cojocul cu mițele de flăcări albe al lui Nicolae Pleșanu, au însoțit multă vreme genericul emisiunii Tezaur Folcloric.

 

Altă dată, prieteni fiind, de-o viață – după declarația explicită făcută pe discul aniversar, la zece ani împliniți de tezaur la TVR!- am urcat împreună culmea Fratoșteanului cu o mașină de teren. Filofteia Lăcătușu își primea un omagiu la primul festival dedicat ei la Voineasa, și într-un răgaz am răpit-o, cu micuțul ei Petrișor, pe… Doamna folclorului românesc, să vadă focul smârdarului, atunci în toi. Personalitatea ei va fi mobilizat pe scena Festivalului, tot ceea ce avea mai bun folclorul românesc. Drăgan Muntean, Furdui Iancu, Gheorghe Roșoga, Ion Lupu, Vasilica Dinu, Leontina Dorca etc., alături de tinerii laureați ai concursului, au făcut câteva seri la rând neîncăpătoare sala de spectacol a stațiunii Voineasa, atunci foarte vie și turistică !

 

A iubit Marioara Murărescu valea Lotrului, oamenii și felul lor de-a fi. Pe amintitul disc aniversar a înregistrat alături de taragotul lui Dumitru Fărcaș cu „Jocul de pe Mureș”… și glasul colindătorilor copii, din Mălaia (Vâlcea), Oarda de Jos (Alba) și Botiza (Maramureș). Dintre copiii talentați, pe Alin Pavelescu îl va fi urmărit în creșterea lui de la 8 ani, până la consacrarea ca solist matur. Îmi amintesc spectacolul-concurs de la Muzeul Satului de la Bujoreni, când au fost consacrați doi vâlceni, de la munte și de la șes : Alin și Georgel Nucă. Prietenă bună cu Maria Constantinescu la ieșirea din prim-planul folclorului vâlcean a acesteia s-a rupt ceva în actul viu al manifestării folclorice vâlcene. Fără dansul care dă vibrația…vieții, a participării, contemplația instituțională se refugiază înspre muzeul… cu conservarea, cu auzul și văzul spre altceva. Ne lipsește Maria Constantinescu !- după cum constata într-un articol presa locală: „ Vâlcea a avut o mișcare coregrafică, fără precedent, atât prin amploarea rețelei cât și prin standardul performanței…”. Acum avem instituție, dar nu o mai avem pe Maria. În ceea ce privește spiritul Marioarei, în alt orizont de cuprindere, observăm continuitatea și felicităm instituția publică a televiziunii naționale, că duce mai departe un lucru construit greu și de maximă necesitate, în afirmarea matricei identitare.

 

Marie și Mărioară! Vă strigăm numele, spre pomenirea faptelor voastre, să fie pilde de bună trecere prin lumea cu dor, modele de a acționa într-o misiune sfântă: mângâierea sufletului profund al neamului românesc.

 

Mihai Sporiș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *