Preşedintele PNR din Serbia, Pedrag Balaşevici, nu exclude o colaborare cu Partidul Român din Voivodina

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

 

Partidul Neamului Românesc (PNR) a înființat filialã şi la Belgrad.Evenimentul, cu puternice rezonanţe în istoria minorităţii naţionale româneşti din Serbia de nord-est, marchează o pagină importantă în viața  vorbitorilor de limba română din acest spaţiu etnic, redactorul  Libertăţii, cea mai prestigioasă publicaţie de expresie românească din Serbia, Valentin MIC, i-a luat un interviu lui Pedrag Balaşevici,  preşedintele partidului:

VM: Vă rog să ne spuneți care este conceptul de program al partidului dvs?

PB: PNR este înfințat ca un partid minoritar al minorități române din Serbia,dupa legea care are unele facilități (un număr mai mic de semnături pentru înregistrare) în comparație cu partidele majoritare. În afara de această diferență partidele minoritare reprezintă pe plan politic minoritatea respectivă și au ca scop pastrarea identități naționale a minorității respective, respectiv românii/vlahii în cazul nostru, în Serbia. Din păcate lucrurile în Serbia nu au plecat în direcția bună și din această cauză situația s-a complicat. În Serbia, în ultimii 25 de ani, nu s-a dezvoltat sistemul democratic și nici în ce direcție trebuie să vectorizeze societatea sârbească. De decizia asta depinde tot ce este legat de politică în Serbia. În comparație cu România, în care se știe încotro se îndreaptă societatea, în Serbia există niște obstacole interne care opresc dezvoltarea rapidă a societăți sârbești. Când vorbim de obstacole trebuie să spunem că în Serbia este deformată ideea privind politica mondială și politica externă care este creată de către oameni politici care au fost la putere și care nu au dorit schimbări și au ținut oamenii într-un întuneric total. Mediatic, cultural, economic, Serbia este izolată și o țara înapoiată având în vedere procesele de schimbare din jurul nostru.Din această cauză PNR are tot mai complicate teme pe ordina de zi. Sistemul în care traim în loc să ne ajute în problemele cu care ne comfruntăm, a devenit în timp inamicul politic și instituțional. PNR în loc să se ocupă cu politica sa minoritară este nevoit sa se ocupă și de politica înaltă în Serbia pentru a supraviețui politic. Ideia cu care la început a plecat PNR a fost că statul în care trăim ne va ajuta, dar, din pacate, s-a întâmplat invers.

VM: Care este susținerea partidului în Serbia de răsărit?

PB: Această este întrebare complexă pentru ca această susținere este imposibil de a fi verifică în mod real din cauza că în Serbia astăzi încă nu avem un sistem clar democratic, alegeri cinstite și corecte unde populația noastră ar putea să voteze.PNR dupa parera noastră are o susținere și simpatie semnificativă în Serbia de Răsărit, în cadrul populației noastre. Sistemul politic în Serbia a suferit un eșec așa că alegătorii în Serbia votează cu cei care sunt la putere și nu cu cei cu care țin. Asta se întâmplă din cauză că cei care sunt la putere au posibilitatea să șantajeze, înfricoșează, presează în mod nedemocratic. De asemenea presa este permanent sub presiune și nu este obiectivă. Așa că mulți dintre românii noștri sunt nevoiți să voteze cu partidele de la putere că să nu piardă serviciul, să nu fie degradați de la serviciu, copiii să nu piardă bursele, locurile în căminele studențești și asta merge până la înscrierea la grădiniță. La toate acestea PNR nu poate să intervină sau să aibă influență pentru că acest partid este minoritar și se ocupă de identitate și cultură. Când vorbim de presiuni colective, acestea merg până la condiționarea construirii drumurilor, conductelor de apă și altor construcții de infrastructură care într-o societate democratică nu ar trebui să fie. Din pacate, asta se întâmplă în Serbia și astea sunt metodele care duc pe românii să nu votează cu PNR. Din această cauză PNR greu funcționeză pentru ca noi am plecat de la premiza ca că societatea sârbească se va democratiza și va respecta drepturile minoritare elementare care au fost promovate la începutul schimbărilor în Serbia. PNR este un partid modest care este, pentru toate sistemele politice, o pietricică în pantofi și pe care statul dorește s-o stingă. Din această cauză este greu și complicat de a spune corect care este susținerea adevărată pe care o are PNR.

VM: Sunteți partid care apără drepturile românilor. Ce credeți despre drepturile politice ale minorității române din Serbia?

PB: Poziția drepturilor minoritare nu a fost nicio dată bine facută, întodeuna a fost samovolnicie a oamenilor de la putere din Serbia. În general poziția minorităților care trăiesc la nord de Dunăre în Voivodina este mai bună.Voivodina a fost atașată Serbiei dupa primul razboi mondial ca parte a Imperiului Austro-Ungar care sa destramat, așa că Serbia a fost nevoită să pastreze drepturile moștenite din Imperiul Austro-Ungar. La sud de Dunare nu a fost așa. Minoritățile au fost folosite pentru reglare de conturi, invinuite de multe lucruri și nu au avut drepturi minoritare. Serbia încă nu a ieșit din acest cerc vicios și refuză să se schimbe. Românii au această problemă că sunt divizați din cauza ca traiesc pe o suprafață mare a Serbiei, așa că acei românii care traiesc în Voivodina au toate drepturile minoritare și noi, cei care trăim la sud de Dunăre, avem numai probleme și încercările permanente din partea statului să nu se schimbe spre bine. Românii de la Sud de Dunare nu au drepturile elementare minoritare cun ar fi educația, cultura mass-media și dreptul la religie în limba română. Romănii nu au reprezentantul lor în Parlamentul Serbiei, nu au instituții corespunzatoare, de asemenea nu au controlul asupra unor decizi care sunt importante pentru destinul lor. Chiar și dacă există unele instituții care ar trebui să reprezintă minoritatea, statul a facut totul că să țină acesată instituție sub control așa că acest Consiliul Național Rumân – Vlaski Nacionalni Savet –, este numai un instrument al statului și nu apară drepturile românilor din Serbia de Răsarit. De altfel el a fost ales prin fraudă și noi nu-l recunoaștem.

VM: Cum definiți scena politică din Serbia?

PB: Eu aș defini-o ca o scenă total nedefinită, neterminată care nu evoluează. Serbia, de la căderea zidului Berlinului, nu a reușit să dezvolte un sistem democratic. O mică excepție a fost dupa caderea regimului Miloșevic în 2000, dar de atunci suntem într-o cadere liberă. Toate puterile se străduiesc să se perfecționeze față de precedenți dar să nu schimbe nimic, chiar dacă în campaniile electorale au promovat niște idei noi.Toate garniturile politice care au fost la putere au continuat cu o politică fără succes, cu o concepție care nu are viitor. Această înșelaciune a dus la distrugerea sistemului politic sârbesc. Partidele politice au pierdut sensul de a exista, şi asta a dus la o absență și la un dezinteres major. Partidele au pierdut rolul în societate și încredera alegatorilor. Partidele sunt astăzi un mecanism pentru ajunge la putere să se ajungă la privilegii și alegatori sa se aleagă cu fărămiturile pentru că societatea este într-o mare criză. Această criză este creată de cei care sunt la putere pentru a putea să controlează mai ușor alegatorii. Și așa s-a creat un cerc vicios unde la putere se schimbă aceeași, de 25 de ani, dar statul se distruge. În Serbia de astăzi pe scena politică nu se văd oameni noi și idei care ar da raspunsuri la problemele cheie cu care se confruntă societatea sârbească.

VM: Ce înseamnă să fi partid politic minoritar în Serbia?

PB: Asta însamnă o durere de cap și multe probleme. Noi am rezistat numai din cauza că am adunat oameni care sunt în partid cu inima pentru ideia națională românească și programul privind existența noastră ca români. Situația în societatea este așa că dacă sunteți minoritar este aprope egal cu un inamic al statului unde traiești. Partidele minoritare, oameni din conducerelor, sunt permanent sub presiune, șantajați și sub o propaganda mediatică negativă.Unii din aparatul statal și unele persoane care sunt aproape de acest sistem nedemocratic, ne acuză neîntemeiat de separatism,sau de alte asemenea lucruri inventate. Instituțiile statului în loc să ajute, face pe dos și prin niște metode nedemocratice se răfuiesc cu proprii cetațeni de origine minoritară. Această politică nu este în concordanță cu valorile europene în secolul 21. Așa că partidele minoritare sunt lasate să se descurcă singure și sunt nevoite să intre într-un joc politic cu partidele majoritare care au o infrastructură mult mai puternică, ajutorul statului, prezența în mass media și izvoare de finanțare mai importante.

VM: Care sunt șansele unui partid minoritar să cucerească puterea în Serbia?

PB: Partidul minoritar ca atare nu are nici o șansă să aibe o poziție importantă la putere. Legea în Serbia în această priviță este proastă. Partidul minoritar poate să fie parte a puterii numai cu ajutorul unor factori importanți. Și aici aici mă gândesc că pe lângă susținera alegatorilor și la susținera statului și Țări mame. Aici avem un exemplu al unor țări care de ani ajută conaționalii. Avem astfel Ungaria, Turcia care îi ajută pe bosniaci…Pe români însă, Romania nu îi ajută așa cum fac țarile amintite. Această pasivitate pe de o parte demoralizează pe alegatori PNR, pe partea celaltă încurajează Serbia să ne facă rău.

VM: Este posibilă o eventuală coaliție al Partidului Nemului Românesc cu Partidul Român din Voivodina?

PB: Da, bineînțeles! Noi tot timpul dorim o colaborare cu frați din Banat, pentru că noi suntem o minoritare unică pe un spațiul unitar. Noi avem o colaborare foarte bună cu Comunitatea Română din Serbia care durează de ani de zile. Din păcate, aici există două probleme. Prima ar fi că românii din Voivodina au probleme diferite față de românii din Serbia de Răsarit. A doua ar fi că alegătorii români din Voivodina și din Timoc, majoritar votează cu partidele sârbești din motivele enumerate mai sus și care nu ține de noi să le putem schimba.

VM: Cum vă finanțați?

PB: Asta este o întrebare dureroasă. Problema cu finanțarea este una cheie pentru funcționarea noastră și pentru un succes mai mare. Problema cu finanțarea partidelor politice în Serbia există pentru toate partidele politice, dar partidele minoritare au ceea mai mare problemă cu finanţarea. Acest mecanism de finanțare nu este bine rezolvat. Noi avem probleme cum să finanțam activitățiile zilnice, birouri, telefon, curent, internet. Despre alte nevoi să nu mai vorbim…Noi nu avem cancelarii în toate comunele unde avem filiale. Așa că atunci când vrem să facem o întâlnire, de multe ori ne adunăm și ținem ședințe în casa unui membru de partid pentru că des se întâmplă ca primriile să nu fie de acord să ne dea sălile lor. Noi în partid nu avem funcționari care să fie plătiți. Toți sunt voluntari. Avem uneori donații de la românii noștri, dar asta este foarte puțin și absolut insuficient pentru un partid politic. Pentru noi campaniile pentru alegerile locale sau parlamentare sunt o problemă deosebită. Noi în aceste campani intrăm cu un buget modest și ne luptăm cu partide care au bugete de milioane și care au sponzorizări mari. Dar aici se vede puterea noastră pentru că la noi nu vin membri cu interese pentru bani, vin pentru idei și pe acești oameni putem să contăm oricând. PNR nu are în spatele sau interese politice sau de putere și din această cauză suntem măndri.

VM: Aveți sprijin din Țara mamă?

PB: Da, dar nu atătă cât sunt nevoile comunități noastre. România are un program pentru ajutorul românilor de pretutindeni. Acest program se realizează prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Înainte de acest Minister a fost Departamentul care tot așa, a fost neeficace și care ne-a creat mai multe probleme de cât ne-a ajutat.Noi dăm exemplul Ungariei cum această țara ajută unguri în Serbia. De la cetațenie, până la investiții concrete în zonele unde traiesc unguri.Să nu vorbesc cât este ajutată această comunitate în sistemul școlar, mass-media, până la credite care au primit agricultori unguri în Voivodina. Și toate astea finațează statul ungar.Noi românii în Serbia putem numai să visăm la aceste lucruri. Noi care nu avem limba română în sistemul școlar sârbesc, mass-media în limba română, slujirea liturgiei în limba română, considerăm că identitatea ne este pusă în pericol din cauza problemelor mari, mai ales că Serbia nu recunoaște nici Biserica Ortodoxă Română în Timoc. De asemenea activitățile culturale nu sunt sprijinite financiar de la statul unde trăim. Din această cauză România trebuie mai mult să sprijină această comunitate mare de români din Serbia.

VM: Ce așteptări aveți de la nou înființata Filială din Belgrad?

PB: Avem multe așteptări. În primul rând dorim să întărim partidul. Noi prima data ieșim cu activitățile politice din cadrul comunități noastre din Timoc. Noi la Belgrad dorim să atragem pe românii noștri care au venit din diferite motive, economice, studenți, în activitatea noastra politică pentru păstrarea identități naționele românești. Într-un oraș mare repede se pierde limba, cultura, obiceurile și la sfărșit identitatea. De asemenea pentru noi este important să avem filiala noastră la Belgrad pentru o mai mare vizibilitate. Sunt puține partide ale minorităților care astăzi au filiale lor la Belgrad.În final aș vrea să vă mulțumesc pentru interesul manifestat pentru partidul nostru și pentru comunitatea noastră românească din Timoc, în general. Așteptăm în continuare un sprijin, fie el și moral, de la frații noștri din Voivodina, cărora le transmitem cu această ocazie salutul și urările noastre de bine.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *