PENTRU RESPECTAREA ADEVĂRULUI ISTORIC

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

A doua Serbare a românilor de pretutindeni de la Putna, după cea a lui Eminescu, a fost organizată de scriitorii Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Florian Copcea şi Marcel Mureşanu

 

În perioada 11-16 ianuarie 1990 un grup de iniţiativă din România şi Republica Moldova a decis să organizeze, după modelul Serbării românilor de pretutindeni desfăşurată în 1871 de Luceafărul Poeziei Române, Mihai Eminescu, să organizeze Primul Festival Internaţional de Poezie la care să fie invitaţi scriitori din toate provinciile româneşti din afara graniţei României.

Ecourile Revoluţiei din 1989 din România încă nu se stinseseră când ,,De la Nistru pân’ la Tisa”, de dincolo de Dunăre, de dincolo de fruntarii, la Suceava, Ipoteşti şi Mânăstirea Putna, au răsunat versurile Marelui Poet, rostite şi cântate de Doina şi de Ion Aldea Teodorovici şi ale voci, de neuitat, ale literaturii române contemporane.

Au fost preezenţi la evenimentele derulate în memoria şi cinstirea lui Mihai Eminescu peste 100 de scriitori din România şi din ţinuturile istorice ex-URSS – Moldova, Ucraina, din ex-Iugoslavia, Ungaria şi Bulgaria.

Grupul de iniţiativă format din scriitorii Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Florian Copcea şi Marcel Mureşanu şi publicistul Ciubanşencu au denumit manifestarea Festivalul Internaţional de Poezie ,,Mihai Eminescu”. Greutatea manifestărilor a fost la Mănăstirea Putna. Aici au fost prezenţi PS Pimen, stareţul Mechisedelnic şi alţi preoţi veniţi din toate colturile Tării de Sus să ţină o slujbă de pomenire acolo unde ardea flacăra nestinsă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

În incinta Mănăstirii, lângă statuia lui Mihai Eminescu au fost peste 300 de iubitori de Poezie, de Istorie şi Cuvânt Românesc. Au fost premiaţi, acolo, mulţi Poeţi, printre ei – Petre Ghelmez, Gheorghe Tomozei (Bucureşti), Grigore Vieru (Chişinău), Ion Beldeanu (Suceava), Ioan Baba (Serbia), Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi).

,,A fost a doua manifestare a unității românilor de pretutindeni, după cea din anul 1871, organizată cu prilejul împlinirii a 400 ani de la sfințirea așezământului monahal. În 1871 serbarea a fost organizată de Asociația studenților români de la Viena, „România Jună” la inițiativa lui Mihai Eminescu, la care au participat şi Ioan Slavici, Nicolae Teclu şi A. D. Xenopol”, îşi aminteşte Academicianul Mihai Cimpoi.

În context, scriitorul Florian Copcea, sufletul acţiunii, a spus că în cadrul serbării din 1871 a avut loc şi primul Congres al Studenților Români unde, după mulţi ani,  s-a vorbit despre unirea tuturor românilor. În perioada 11-16 ianuarie 1989 nu au lipsit, e drept cam timid, vocile care exprimau idealul tuturor românilor – Unirea României cu Basarabia.

,,Erau, atunci, timpuri grele, nu puteam să ne facem publice gândurile, dar eram fericiţi că Eminescu ne adunase la Mânăstirea Putna şi puteam, totuşi, să recităm uşor liberi ,,Doina” eternului Eminescu”, ne mărturişeşte Copcea.

De la eveniment au trecut peste 28 de ani. Festivalul Internaţional de Poezie ,,Mihai Eminescu” şi-a continuat parcursul, el stabilindu-se, după şase ani de organizare la Mănăstirea Putna, la Drobeta Turnu Severin, Băile Herculane, Baia de Aramă şi Mânăstirea ,,Sf. Ana” din Orşova, ctitorie a celebrului om politic  şi ziarist – Pamfil Şeicaru.

Iată că primii paşi făcuţi, primul pod al unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, o spunem acum, în anul Centenarului,  a fost făcut în ianuarie 1990 de un grup de scriitori în fruntea cărora s-au aflat Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Florian Copcea şi Marcel Mureşeanu.

 

Sorin GRIGORE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *