Revista Independenţa Română, pg. 43: Ecourile FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ „MIHAI EMINESCU”

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

 

Între numeroasele manifestări dedicate poetului nostru Mihai Eminescu se înscrie şi Festivalul Internaţional de Literatură „Mihai Eminescu”, aflat la a 28- a ediţie, având ca iniţiator şi organizator pe poetul Florian Copcea, preşedintele Fundaţiei  Culturale „Lumina”, care invită poeţi,  prozatori, critici, traducători  ce au în  preocupările lor tematica eminesciană.  Anul acesta, între 10-14 ianuarie, s-au organizat o serie de manifestări ce au acoperit prin comunicări, recitări,  dezbateri, creaţia poetului naţional,  Ziua Culturii Naţionale şi Centenarul  Marii Uniri, culminând cu acordarea tradiţionalelor premii „Eminescu”.

Evenimentele s-au derulat în localităţile Drobeta Turnu-Severin, Baia de Aramă, Băile Herculane şi Orşova, în fiecare dintre acestea existând câte un bust al poetului omagiat, unde s-au depus coroane de flori, s-au recitat versuri, s-au ţinut mici discursuri. Invitaţii au fost din Republica Moldova: acad. Mihai Cimpoi, acad. Vasile Bahnaru; din Serbia: poetul şi traducătorul acad.  Adam Puslojici, împreună cu Dragoliub Firulovici, Vişeslav Zivanvici, Vasile  Barbu şi Mihailo Vasilievici; de la Curtea de Argeş a venit acad. Gheorghe Păun; din Bucureşti: Victor Atanasiu, Victoria Milescu, Eliza Roha, Nicolae Roşu, Florentin Popescu, Iuliana Paloda Popescu; din Craiova: prof. univ. Ioan Lascu, Jean Băileşteanu, dr.  Tudor Nedelcea; de la Piteşti: Lucian Costache; de la Vâlcea: prof. Nelu Barbu; din Mehedinţi: Titu Dinuţ, Ileana Roman; de la Botoşani: Mihai Vicol şi Dorel Gaftoneanu, fondatorul şi preşedintele Societăţii Culturale „Steaua Nordului” din oraşul naşterii  lui Eminescu. Deschiderea oficială a avut loc la Palatul Culturii „Teodor Costescu”, o clădire splendidă, de la fereastra căreia se puteau vedea Dunărea şi o  parte din vestigiile cetăţii Severinului. Introducerea în atmosfera eminesciană  a făcut-o corul Episcopiei Severinului şi Strehaiei, interpretând cântece pe  versurile lui Eminescu, după care au  urmat comunicările: „Ziua Culturii  Naţionale – importanţă şi semnificaţie”, „Eminescu în universalitate”, „Să nu ne  uităm istoria: Marea Unire”.

Invitaţii au vizitat apoi Biblioteca judeţeană „I. G. Bibicescu”, unde au participat la vernisarea expoziţiilor „Medaliile Eminescu” şi „Caietele-manuscris ale  lui Eminescu”, urmate de depunerea unei jerbe de flori la Monumentul de la Colegiul Naţional „Traian”. La Baia de Aramă, au continuat comunicările,  iar la Băile Herculane, oraşul cu cea mai înaltă ionizare negativă din Europa, vizitat în trecut de capete încoronate, între care împărăteasa Sissi, gazdă a fost Primăria oraşului, unde au fost rostite alocuţiuni de acad. Gheorghe Păun, acad. Mihai Cimpoi, acad. Vasile Bahnaru. Aici a venit şi europarlamentarul Maria Grapini, care ne-a spus că de la Bruxelles încearcă să schimbe percepţia balcanismului, argumentând că Balcanii au istorie, cultură, tradiţii, nefiind cu nimic mai prejos decât alte zone şi ţări, pentru că nu există un stat perfect, ci toate statele au valori dar şi nonvalori: „Noi, românii ar trebui să ne recunoaştem şi să ne preţuim valorile mai mult. Dacă îţi iubeşti ţara nu înseamnă naţionalism. În diversitate, trebuie să ne păstrăm identitatea”.

Alţi participanţi au reliefat diverse faţete şi caracteristici ale creaţiei eminesciene. Acad. Mihai Cimpoi a reuşit să publice întreaga operă a lui Eminescu, cunoscând-o astfel în integralitate şi contrazicând teoria că acesta ar fi fost antisemit; dimpotrivă, a scris prima cronică a unui teatru evreiesc din lume, la care se adaugă articole de cultură universală cu referire obiectivă la cultura evreilor. Eminescu este şi un mare poet religios, după cum a spus-o şi Papa Ioan Paul al II-lea în decembrie ’89, când a citat poezia „Rugăciune” a lui Eminescu, primul care vorbeşte de spre pericolul desacralizării Europei. Acad. Gh. Păun a arătat rolul de mare patriot român al lui Eminescu, rolul Academiei Române, care are între alte scopuri şi pe acela de a consacra, unde şi Eminescu a fost ales membru post-mortem. Tot dl. academician remarcă faptul că în mai toate oraşele de la marginea ţării există statui ale lui Eminescu, ca şi cum ele ar păzi graniţele noastre.

Dar statuile lui Eminescu sunt şi dincolo de graniţe, una dintre ele, ridicată în 1994, după cum menţiona scriitorul Vasile Barbu, la Uzdin, unde s-a înfiinţat şi Festivalul „Drumuri de Spice”, cu premiul „Sfântul Gheorghe”, singurul festival românesc din afara României. Acad. Adam Puslojici, poet şi traducător al lui Eminescu şi al lui Nichita Stănescu, de care l-a legat o strânsă prietenie, mărturisea cu mândrie că traducerea pe care el a făcut-o „Luceafărului”, în sârbă, „Lucearnic”, este cea mai apropiată de original, comparativ cu traducerile din alte limbi. „Şi eu ţin la Eminescu, aşa cum ţineţi voi”, spunea, dovadă nestinsa pasiune faţă de opera poetului român, pe care a tradus-o cu mare acurateţe. Punctul culminant al festivalului l-a constituit acordarea premiilor „Eminescu”, a medaliei „Eminescu” şi a diplomelor de excelenţă. Juriul, alcătuit din: acad. Mihai Cimpoi (preşedinte), Florian Copcea (secretar), Emanuela Buşoi, Ioan Lascu, Paul Purea, Ileana Roman, Nicu Ciobanu, Jean Băileşteanu, Vasile Barbu, Tudor Nedelcea, Titu Dinuţ, Cornel Boteanu, a decernat Premiile „Eminescu” scriitorilor: acad. Gheorghe Păun, acad. Adam Puslojici, Florentin Popescu, Dorel Gaftoneanu.

Brevet cu „Medalia Eminescu” a primit: acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române. Cei care au făcut posibilă organizarea şi au susţinut acest eveniment au fost: Primăria Drobeta Turnu-Severin, Palatul Culturii „Teodor Costescu”, Consiliul Judeţean Mehedinţi, Centrul Cultural „Nichita Stănescu”, Fundaţia Culturală „Lumina”, Episcopia Severinului şi Strehaiei, Biblioteca „I.G. Bibicescu” şi alţii.

Oricât s-ar vorbi despre Eminescu, mereu vom descoperi în opera sa noi adevăruri, unele valabile şi azi, după cum cita dl. Dorel Gaftoneanu în discursul său: „Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate […]. Această privelişte îi ia poporului încrederea în valoarea muncii şi în siguranţa înaintării prin merit. Dându-le zilnic exemplu că, fără a şti ceva şi fără a fi muncit, cineva poate ajunge bogat şi om cu vază […] contagiul intelectual devine din endemic epidemic, trece de la restrânsul grup […] la grupuri din ce în ce mai numeroase de cetăţeni”. Da, Eminescu este „periculos de actual”.

„Premiul Pamfil Şeicaru” a fost adjudecat, (după săvârşirea slujbei de pomenire a poetului Mihai Eminescu)  ( la Mânăstirea „Sf. Ana” din Orşova, de: Iuliana Paloda Popescu, Eliza Roha, Marina Barbu, Vişeslav şi Maria Grapini (europarlamentar). „Diplome de excelenţă” au primit ceilalţi invitaţi-participanţi.

@ VICTORIA MILESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *