A VII-a ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

 

„Să trăiască limba română!”

 

Motto: „Nu trădaţi limba română” – Adrian Păunescu

 

 

Mihai Eminescu este astrul cel mai cuprinzător al culturii române, al întregului sistem de gândire românesc. El înseamnă iubire, eroism vital şi argument al existenţei fiinţei româneşti. Întreaga creaţie eminesciană este al unui martir. El şi-a luat asupra sa ultragiul şi suferinţa întregului neam românesc. El este Cristul pătimirii noastre. Creaţia sa se referă la o mitologie superioară a spiritualităţii neamului românesc, capabilă de a depăşi limitele ei formale, de a se reintegra în absolut.

      Pe bună dreptate Eminescu „este românul absolut” şi este privit ca o eternitate a poeziei româneşti. El ne-a dat aripi pentru a ajunge la înălţimile celeste, pentru a avea răspunsul de la Dumnezeu.

      Sunt destui plimbători de cuvinte care nu au nimic a spune, aceştia uită că Mihai Eminescu e giuvaerul de preţ al limbii române. Opera poetică a lui Eminescu este în întregime străbătută de geniu. Publicistica lui are o strălucire tăioasă. Se ştie că în jurul său s-a ţesut un mit, legenda Eminescu supravieţuieşte şi înfruntă vremea. – M.S. VICOL

 

„Să trăiască limba română!”

 

     Cu ocazia împlinirii a 27 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova şi a 29 de ani de la declararea limbii române ca limbă de stat, la Chişinău au avut loc mai multe manifestări dedicate limbii.

În zilele de 31.08 – 2.09.2018, la Chişinău a avut loc Congresul Mondial al Eminescologilor. Ziua de 31 august a.c. a coincis cu Ziua Limbii Române şi a fost sărbătorită de cei cu simţire românească.

În ziua de vineri, 31 august, în „Sala Azurie” a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, în contextul Centenarului Unirii a avut loc sesiunea de lecturi academice dedicate sărbătorii naţionale, Ziua Limbii Române.

Evenimentul a fost organizat de Academia Republicii Moldova, Academia Română şi cu participarea Institutului de Filologie Român „B.P. Hasdeu”. Discursul a fost susţinut de către academicianul Eugen Simion, cu tema „Cultura naţională şi provocările globalizării”.

Au fost prezente personalităţi ale spiritualităţii româneşti din Republica Moldova, România, Ucraina, Albania, Italia. Din România a fost prezentă o delegaţie condusă de academicianul Eugen Simion, acad. Maya Simionescu, vicepreşedinte a Academiei Române. De la Chişinău, preşedintele Academiei de Ştiinţe, acad. Gheorghe Duca, acad. Mihai Cimpoi, acad. Gheorghe Tighineanu, acad. Nicolae Dabija, acad. Valeriu Matei. Din Ucraina, a fost mereu prezentul şi dăruitul limbii române, acad. Vasile Tărâţeanu. De asemenea au fost prezenţi scriitori, oameni de cultură de pe ambele maluri ale Prutului. Din România a fost prof. dr. Florian Copcea de la Turnu Severin (care a primit Medalia ,,Eminescu” pentru promovarea în Serbia a literaturii române), Viorel Dinescu din Galaţi, Dumitru Copilu-Copilin (Târgovişte), Th. Codreanu şi Lina Codreanu, compozitorul Marian Mărgărit (primarul comunei Bobu, jud. Buzău), Ioan Pavăl (primarul com. Dumbrăveni, jud. Suceava), viceprimarul Sorin Ababei şi secretarul Primăriei Dumbrăveni, Mihai Chiriac. Din Albania a fost traducătorul poetului nostru naţional, Kopi Kucuky, din Bulgaria Ognean Stambuliev, traducător al publicisticii şi prozei eminesciene (care a primit Medalia ,,Eminescu” pentru promovarea în Bulgaria a literaturii române).

Pentru buna desfăşurare a manifestării şi-au dat concursul Academia de Ştiinţe a Moldovei, Academia Română, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, Institutul de Filologie Român „B.P. Hasdeu”, Institutul Cultural „Mihai Eminescu” din Chişinău, Centrul Academic Internaţional „Eminescu”, Primăria Municipiului Chişinău, Primăria Comunei Dumbrăveni, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

 

Din luările de cuvânt ale participanţilor

     În deschiderea lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor s-a ţinut un moment de reculegere în memoria omului de cultură Victor Crăciun, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Cuvântul de început l-a avut academicianul Gh. Duca, preşedinte A.Ş.M., urmat de acad. Eugen Simion de la Academia Română. Moderatorul congresului a fost academicianul Mihai Cimpoi.

Preşedintele A.Ş.M. a salutat prezenţa invitaţilor la marea sărbătoare a limbii şi prezenţa lor la congres.

Academicianul Eugen Simion, în luarea sa de cuvânt a vorbit despre „Cultura naţională şi provocările globalizării”.E o sărbătoare a spiritului românesc. Să sărbătorim limba română. Raportul dintre limba română şi globalism trebuie să ne preocupe în mod deosebit. Noi ne vedem aici pentru a vorbi despre limba noastră, despre viitorul ei. Noi am intrat vrem – nu vrem în procesul globalizării. O cultură nu există fără o limbă naţională. Cultura europeană nu există decât împreună cu cultura naţională. Vom fi şi noi necunoscuţi, dacă nu scriem în limba română. Mă consider un român european, nu un european român. Noi avem un complex balcanic ca şi complexul internaţionalismului. Limba română nu poate crea epigonii. Să avem grijă de istoria noastră. Să trăiască limba română! La mulţi ani poporului român!” a spus domnia sa.

Vicepreşedintele Academiei Române, doamna Maya Simionescu a adus un laudatio domnului Eugen Simion pentru colecţia academică de carte care a depăşit cifra de 200 de titluri.

Academicianul Mihai Cimpoi, la rândul său a menţionat personalitatea culturală a dlui Eugen Simion şi despre valoarea operei eminesciene.

Au mai luat cuvântul Th. Codreanu care a vorbit despre cartea sa „Basarabia eminesciană”, prof. Vasile Bahnaru a vorbit despre „Naţionalismul eminescian – prelegeri de ieri şi azi”, prof. Ognean Stamboliev din Bulgaria a vorbit despre receptarea lui Eminescu în ţara vecină, prof. dr. Florian Copcea a vorbit despre ,,Poeziile lui Eminescu transpuse în limba sârbă din care am reţinut: „Mihai Eminescu a intrat, în pofida intraductibilităţii operei sale, în atenţia intelectualităţii din întreaga lume. Cu toate acestea, poeziile sale pot fi rostite în peste 60 de limbi, iar numărul celor care au fost sensibilizaţi de eternul său discurs liric a depăşit, potrivit unui studiu, cifra 200. În limba sârbă, poeziile lui Eminescu au fost traduse de mai mulţi iubitori de poezie eminesciană: Vasko Popa, Ljubomir Simovici, Aurel Gavrilov, Ivan V. Lalici şi Adam Puslojici”. Profesorul Kopi Kucuky a menţionat faptul că el a învăţat limba română datorită lui Mihai Eminescu şi s-a străduit să-l traducă în limba albaneză, pentru a-l face cunoscut. Traducerile lui fiind una dintre cele mai reuşite traduceri în liba albaneză. De menţionat faptul că el a tradus şi din publicistica eminesciană.  Emil Stănescu a ţinut în discursul său să vorbească despre „Mihai Eminescu, în spiritul tutelar al Marii Uniri”.

Gheorghe Duca: „Mulţumesc colegilor noştri din România, dlui Eugen Simion care ne-a pus pe gânduri că mondializarea poate avea urmări nefaste asupra limbii române. Mulţumesc doamnei Maya Simionescu pentru discursul dumneai şi domnului academician Florian Filip”.

      Mihai Cimpoi, în intervenţiile sale spunea: „Eminescu, din perspectiva Marii Uniri a dat un imbold fiinţei româneşti. Totodată, aduc mulţumirile mele deosebite Primăriei Comunei Dumbrăveni şi Primăriei Chişinăului care au făcut atât de mult pentru ca acest congres să se desfăşoare în bune condiţii”. De asemenea academicianul a mulţumit dlui Eugen Simion care a reuşit să publice 210 cărţi din colecţia „Opere fundamentale”.

Academicianul Eugen Simion a spus: „Aici, la Chişinău, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită frumos. Academia Română a venit aici, la Chişinău, ca şi acasă. Colecţia „Opere fundamentale” a depăşit 210 cărţi. Nu am venit numai cu colecţia „Opere fundamentale”, ci şi a „Dicţionarului scriitorilor români” unde sunt toţi scriitorii români de oriunde ar fi ei. De menţionat faptul că din Basarabia şi din nordul Bucovinei, în acest dicţionar se află 500 de nume. Cine scrie în limba română serveşte românitatea”.

Academicianul Valeriu Matei, preşedintele Institutului Cultural Român de la Chişinău i-a felicitat pe organizatori: „Vă felicit că s-a ajuns la ediţia a VII-a a congresului”.

      În ziua de 2 septembrie, la Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu” a avut loc o sesiune de comunicări, sesiune moderată de academicianul Mihai Cimpoi, prof. Vasile Bahnaru, prof. Kopi Kucky. Au luat cuvântul Dan Verejanu care a prezentat „Grigore Vieru – legământ programatic cu Eminescu”, prof. Săluc Horvat, „Mihai Eminescu – repere bibliografice”, traducătoarea lui Eminescu în limba rusă Miroslava Metlaeva, „De la stereotipie la originalitatea traducerii” (poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu în spaţiul rusolingv)”, dr. Florian Copcea – ,,Poeziile lui Mihai Eminescu transpuse în limba sârbă”, Viorel Dinescu a prezentat „Omagiul liric”, prof. Dumitru Copilu-Copilin, „Mihai Eminescu şi visul Marii Uniri”, Vasile Man, „Dorul în poezia lui Eminescu”, Tatiana Butnaru, „Mihai Eminescu şi poezia Basarabiei”.

Au mai avut loc lansări de carte, decernare de diplome. Marele compozitor Eugen Doga a dat un recital primit cu aplauze. Manifestarea s-a încheiat cu un concert festiv la „Sala cu orgă”.

 

                                                                                                                                       MIHAI SULTANA VICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *