Congresul Diasporei Unioniste – București 2015

 

 

TERMEN PENTRU UNIRE: ANUL 2018

 

Participanţii la Congresul Unioniştilor, care a avut loc la Bucureşti, au cerut clasei politice de la Chişinău şi de la Chişinău să înfăptuiască unirea până în anul 2018

 

În perioada 3-5 aprilie 2015, la Bucureşti au avut loc lucrările Primului Congresul al Diasporei Unioniste, organizat de Platforma unionistă ,,Acţiunea 2012“, în colaborare cu Fundaţia Românilor de Pretutindeni. La congres au fost prezenţi lideri ai asociațiilor de români din străinătate, precum și cei care s-au făcut remarcați prin atitudine sau activități unioniste.

Trebuie precizat că, prin ,,diaspora românilor” se înţelege mai corect emigraţia românească. Diaspora nu înseamnă românii autohtoni, care au rămas în regiunile lor de etnogeneză: Republica Moldova, nordul Bucovinei, nordul Maramureşului şi al Basarabiei, în ţinutul Herţa şi în sudul Basarabiei, respectiv românii din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia,  Serbia şi Ungaria care sunt băştinaşi. Dar, la lucrările Congresului inaugurate la Casa Poporului au participat şi oameni politici, reprezentanți și lideri de opinie din Basarabia, jurnaliști și analiști de pe cele două maluri ale Prutului. La măreaţa sărbătoare a unioniştilor au fost prezenţi şi români din SUA,  Canada, Australia, precum şi din Austria, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Spania etc.

Congresul şi-a desfăşurat lucrările în Sala ,,Ovidiu Șincai“ a Camerei Deputaţilor de la Palatul Parlamentului României iar, în următoarele două zile şi la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept şi Facultatea de Istorie, precum şi la Institutul Cultural Român.

Acest eveniment de prestigiu a fost onorat cu prezenţa lor şi de Lilian Zamfiroiu, preşedinte al Institutului Cultural Român, parlamentarii români: Petru Movilă, Liliana Mincă, Ovidiu Alexandru Raeţchi, Ninel Peia, co-preşedinţi ai Grupului Prietenii Unirii, grup în care se regăsesc vreo 50 de parlamentari, Mihai Deaconu, membru în grup, deputatul Mihai Aurelian nu însă şi Angel Tâlvăr, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni care, după cum s-a spus ,,nu a catadicsit să vină la Congres“.

Temele principale ale dezbaterilor au subînţeles atât comunicarea cu liderii de opinie de pe mapamond, pentru a facilita crearea unei atmosfere favorabile ideii de reunire a României și Republicii Moldova, cât și influențarea factorilor politici din țară. S-a spus că, este un imperativ ca prin mesaje și apeluri ale românilor din diasporă, politicienii de la Chișinău să fie îndemnați să renunțe la mesajele ambigue în privința chestiunilor de identitate națională și să asculte doleanțele românilor de la est de Prut, care în marea majoritate doresc reunirea. S-a contatat că, la rândul lor, oamenii politici de la București trebuie persuadați să își asume un rol mai proactiv în relația cu Republica Moldova și, în special, cu românii care locuiesc acolo. În acest context, au fost analizate posibilitățile pragmatice de apropiere dintre cele două state românești, la care pot contribui și românii din diasporă.

Cei peste o sută de reprezentanţi ai românilor de pe ambele maluri ale Prutului, răspândiţi actualmente în toate colţurile lumii au cerut Guvernului României să constituie un minister al românilor de pretutindeni. ,,Avem nevoie de un sprijin punctual, de o strategie şi de un buget pentru eficientizarea raportului dintre statul român şi românii din străinătate. Avem nevoie de coordonarea politicilor pentru Republica Moldova”, a precizat George Simion, preşedintele Platformei Unioniste ,,Acţiunea 2012“.

Generalul Ion Costaş, fost ministru al Afacerilor Interne şi Ministru al Apărării din Republica Moldova şi-a exprimat opinia că nici uneia dintre ţările puternice nu îi va surâde ideea reunificării românilor astfel că, trebuie să se elaboreze o strategie care să contracareze inclusiv unele posibile pretenţii ale Ungariei pentru desprinderea Transilvaniei de România.

Mircea Druc, primul şef de guvern anti-comunist de la Chişinău, a subliniat că există două tipuri de pericole care ar putea grăbi unirea acum: ameninţări externe dinspre Rusia tot mai agresivă şi dinspre Ucraina turbulentă, un pericol intern, generat de clasa politică tot mai coruptă.

Aceste primejdii reale ar putea determina revolta populaţiei contra clasei politice de la Chişinău şi forţarea unirii de jos în sus.

Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni a reliefat că ,,acest ideal se poate realiza până în anul 2018“ în timp ce ,,aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi la NATO este un obiectiv irealizabil din cauza persistenţei trupelor de ocupaţie pe teritoriul Republicii Moldova“ şi ,,numai unirea ar putea rezolva problema“.

George Simion, preşedintele Platformei Unioniste ,,Acţiunea 2012“, a precizat că politicienii de la Chişinău sunt refractari la ideea unirii fiindcă se tem să nu-şi piardă meschinele lor funcţii. Nu au scăpat de critici apăsate din cauza lipsei lor de orizont nici guvernanţii României.

Toţi vorbitorii la Congres au sprijinit ideea reunificării şi au adus argumente concrete în favoarea acestui obiectiv de importanţă naţională.

La Congresul Unioniştilor a fost prezent şi Lucian Marina din Serbia care a consfinţit că, ,,românii din diasporă trebuie să îşi asume rolul de ambasadori ai românismului și ai Unirii oriunde s-ar afla, căci ei au cel mai înlesnit acces la formatorii de opinie din țările occidentale“.

În cadrul dezbaterilor multilaterale ale unioniştilor participanţi la Congresul de la Bucureşti au dat dovadă de faptul că sunt conştienţi că, deși decizia de Unire o vor lua românii de pe cele două maluri ale Prutului, este foarte importantă și o atitudine internațională favorabilă în momentul luării acestei decizii. De asemenea, s-a reliefat că, pentru legitimarea unirilor anterioare, din 1859 și 1918, a fost nevoie de un efort diplomatic colosal, dar în același timp tacticos și bine direcționat.

În Rezoluţia Congresului, delegaţii reprezentanţi ai tuturor românilor au precizat că există o singură diasporă a românilor emigraţi din România şi din Republica Moldova. Ei au solicitat clasei politice de la Bucureşti şi de la Chişinău să-şi asume unirea ca obiectiv naţional şi să depună toate eforturile pentru ca acest obiectiv naţional să se realizeze până în anul 2018, când se împlineşte un secol de la Marea Unire.

La încheierea lucrărilor Congresului Unioniştilor, în ziua de Florii, participanţii au întins ,,Hora Unirii“ în Piaţa Universităţii din Bucureşti.

Lucian MARINA

 

 

 

REZOLUŢIA

 

PRIMULUI CONGRES AL DIASPOREI UNIONISTE

 

PARTICIPANŢII LA PRIMUL CONGRES AL DIASPOREI UNIONISTE, ORGANIZAT DE PLATFORMA UNIONISTĂ ,,ACŢIUNEA 2012“ ÎN PERIOADA 3-5 APRILIE 2015 LA BUCUREŞTI, REPREZENTANŢI AI ASOCIAŢIILOR DE ROMÂNI ORIGINARI DE PE AMBELE MALURI ALE PRUTULUI, DIN EUROPA OCCIDENTALĂ, STATELE UNITE ALE AMERICII, CANADA, GRECIA ŞI ALTE PĂRŢI ALE LUMII, RISIPIŢI ÎN CELE 4 ZĂRI, DAR CU SUFLETUL ACASĂ, VRÂND SĂ RĂMÂNEM UNIŢI ÎN CUGET ŞI-N SIMŢIRI, ACCEPTÂND CU GREU EXISTENŢA A DOUA STATE ROMÂNEŞTI ŞI VOIND A ÎNDREPTA ACEASTĂ ABSURDITATE ISTORICĂ PÂNĂ CEL MAI TÂRZIU ÎN 2018, ADOPTĂ PREZENTA REZOLUŢIE:

  1. DECLARĂM SOLEMN CĂ NU EXISTĂ O DIASPORĂ A ROMÂNIEI ŞI O DIASPORĂ A REPUBLICII MOLDOVA, CI O SINGURĂ DIASPORĂ ROMÂNĂ. PENTRU NOI, NU NUMAI CĂ DIASPORA A REALIZAT DEJA UNIREA, CI NEAMUL ROMÂNESC, NU A FOST NICIODATĂ SCINDAT…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>