SOCIETATEA ROMÂNĂ DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR DIN VOIVODINA: Două decenii de activitate continuă şi susţinută

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

05092105_16_001

Colocviul omagial „Acad. Emil Petrovici și Banatul” cu participare largă a specialiștilor lingviști. Prima ediție a avut loc la Panciova, pe 21 iunie 2007, iar următoarele șapte, până în 2014,  la Torac, la Complexul Etnografie „Casa bănățeană” și la Zrenianin, la sediul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina

Ultima ediție a colocviului omagial, organizată sub denumirea „115 de ani de la nașterea acad. Emil Petrovici”, a avut loc la Zrenianin și ea a întrunit mai mulți oameni de știință și de cultură din Voivodina și Belgrad, precum și rude din Torac ale fostului mare lingvist Emil Petrovici

Edițiile din anii 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 și 2013 ale Colocviului omagial „Acad. Emil Petrovici și Banatul”, respectiv „Acad. Emil Petrovici și Toracul natal” au avut loc la Complexul Etnografic al Fundației din Torac și la ele au participat în general rude ale marelui savant, respectiv colaboratori și foști studenți de la Cluj, evocând amintiri despre omul și opera lui Emil Petrovici.

Ultima ediție a Colocviului omagial, cea din 2014, a avut loc la Zrenianin, ea desfășurându-și lucrările la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina. Cu acest prilej a fost organizată și o expoziție de documente și manuscrise privind activitatea științifică a marelui slavist orginiar din Torac. Au fost susținute mai multe comunicări, de către Dr. Biljana Sikimić, de la Institutul de Balcanologie al Academiei Sârbe de Științe și Arte din Belgrad, Dr. Romanța Iovanovici, director al Institutului pentru Editarea Manualelor din Novi Sad, Mr. Cristina Iovanovici din Novi Sad, Costa Roșu din Novi Sad, Sima Petrovici din Belgrad și Tibi Petrovici din Torac. Dr. Biljana Sikimić, a vorbit despre cercetările de teren făcute de Emil Petrovici în decursul verii și toamnei anului 1937 în Serbia, în cadrul muncii la Atlasul Lingvistic Român (II). Este vorba despre Locve (Sân-Mihai) din Banat, Ždrelo de pe valea Mlavei și Čokešina din regiunea Podrinje, Dr. Romanța Iovanovici a vorbit despre contribuția lui Emil Petrovici în domeniul cercetărilor dialectale, Mr. Cristina Iovanovici a susținut o comunicare pe tema: Emil Petrovici în viziunea cercetătorilor prezenți la Simpozionul „Acad. Emil Petrovici – Viața și opera” care a avut loc la Torac, satul natal al lui Emil Petrovici, în zilele de 21 și 22 octombrie 1995, Costa Roșu a vorbit despre Emil Petrovici – Omul; Sima Petrovici din Belgrad a evocat „Zile de sufleție cu uica Emil al nostru – Academicianul” iar Tibi Petrovici din Torac, despre Familia din Toracu-Mic a lui Emil Petrovici.1

Emil Petrovici s-a născut în 4 ianuarie 1899 în Toracu-Mic, Toracul de azi din Banatul iugoslav. După absolvirea a patru clase primare în satul natal continuă liceul german din Brașov, apoi cel maghiar din Oradea și Institutul pedagogic-teologic ortodox din Arad (1916-1919). Intră apoi la Facultatea de litere și filosofie din Cluj. Emil Petrovici face parte din prima generație de studenți ai Universității românești din Cluj înființată în 1919, având ca profesori pe S.Pușcariu, I.Popovici, Th. Capidan, N.Drăganu, G.Giulea. După numai un an este trimis la Paris ca bursier al Consiliului Dirigent (1920-1926). La Sorbona, audiază College de France, Ecole Pratique des Hautes Etudes și Ecole de Langues Orentales Vivantes, cursurile renumiților lingvitși: A. Meillet, J.Gillieron, M.Roques, J.P.Rousselor ș.a, obținând licența în litere.

În anul 1926 Emil Petrovici se întoarce la Cluj. La început ca asistent la Laboratorul de fonetică exprimentală de pe lângă Muzeul Limbii Române, mai pe urmă profesor și conducător al acestuia. În 1930 își ia doctoratul în filologie cu teza De la nasalite en Roumain, lucrare devenită clasică, ce cuprinde o prezentare exhaustivă a consoanelor nazale și a vocalelor nazalizate din limba română. Între 1930-1931 specializează slavistica la Universitatea din Sofia cu marii savanți bulgari L.Miletić, St. Romanski și St. Mladenov. Revine la Cluj, la Catedra de slavistică, la început pe postul de profesor suplinitor, până în 1935 apoi titular. Mai pe urmă șef al Catedrei de limbi slave de la Universitatea din București și rector al Universității din Cluj. Din 1945 membru corspondent, iar din 1948 membru titular al Academiei. Președinte al Filialei Cluj a Academiei Române și al Secției de științe filologice a acestei respectabile instituții. Emil Petrovici a mai fost și membru corespondent al Academiei Bulgare de Științe și Arte, apoi membru fondator și președinte al Asociației Slaviștilor din România (1956-1968), precum și membru al Comitetului Internațional al Slaviștilor.

A întemeiat și condus revistele Cercetări de lingvistică și Romanslavica. A colaborat sistematic la Adunarul Arhivei de folclor, Dacoromania, Limba română, Limbă și literatură, Revue de linguistique, Studii și cercetări de lingvistică, Transilavania și la numeroase altele.

Despre Emil Petrovici putem spune că a fost cu adevărat o personalitate reprezentativă a lingvisticii românești. În studiile sale a abordat multiple probleme de slavistică, romanistică, dialectologie, toponimie și fonetică, prioritate fiind preocupările sale pentru dialectologie, fonetică și istoria limbii române… Fundamentală este contribuția sa la realizarea Atlasului lingvistic român. Pentru partea II-a a acestui studiu, Emil Petrovici a anchetat, între anii 1919-1938, 85 de localități, cu ajutorul unui chestionar care a cuprins 4.800 de întrebări referitoare la civilizația materială a mediului rural. După încheierea anchetei a redactat și publicat 7 volume de hărți textuale, 4 volume de hărți colorate și un supliment de Texte dialectale. Drept rezultat al acestor anchete sunt și cele trei colecții de folclor: Folclor de la moții din Scărișoara, Folclor din Valea Almăjului și Note de folclor de la românii din Valea Mlavei (Serbia).

Pe baza Atlasului lingvistic român, Emil Petrovici a stabilit o nouă repartizare dialectală a limbii române, adăugând graiurilor muntean, moldovean și bănățean și pe cel crișean, aducând și noi precizări în ceea ce privește baza dialectală a limbii literare, subliniind contribuția tuturor graiurilor românești la formarea ei.

***

În toamna anului 1996, Consiliul de Administrație al Fundației lansează ideea organizării unei noi manifestări, idee realizată în același an. Este vorba de Simpozionul Științific Internațional „Banatul iugoslav-trecut istoric și cultural”, mai apoi organizat sub denumirea de „Banatul – trecut istoric și cultural” iar în prezent de „Banatul – istorie și multiculturalitate.”

Ideea creării unui alt concept de afirmare a valorilor tradiționale, a patrimoniului nostru, a germinat pe fundalul unei necesități reale, impuse de câteva replici la realitatea anilor 90. Anume, în vremurile în care manifestările populiste, de prost gust, i-au luat avântul în sânul minorității noastre prin revenirea, chiar primitivă prin concept și limbaj, la un trecut de tip semănătorist, nostalgic, rural, etc., care din păcate și astăzi mai persistă, susținut și financiar de instituțiile Provinciei Voivodina și din România, în sânul aceleiași minorități exista și o altă energie, fie chiar și precum o luminiță, care evident, diametral opusă, a înțeles că încă mai există un potențial, că avem nevoie de un alt limbaj, că e necesar să ne prezentăm și să fim receptați într-o altă postură. Toate acestea erau necesare pentru ca să nu fim rezumați, în totalitate, la o prezență folclorică, hidoasă, dar și să nu mai fim părtași la nechibzuința așa-numitor lideri ai micului cerc minoritar.

Acesta era spațiul ideatic și concret în care Fundația Română de Etnografie și Folclor din Voivodina trebuia să-și manifeste conceptul de program. Acestea erau resursele disponibile, dar și condiția în care s-a impus inițierea Simpozionului, a unei reuniuni științifice de proporții și care trebuia să completeze acel vacuum de aproape 15 ani, cât a trecut de la simpozioanele organizate de Societatea de Limba Română, realitate care nu ne onora, dar care s-a instalat în spațiul științific și de cercetare a minoritarului român.

Costa Roșu

Comments

  1. By cornel petroviciu

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *