INTERVIU

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

 

  •  

 

DANIEL PETROVICI, PREŞEDINTELE CONSILIULUI NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE: Numeroase sunt iniţiativele C.N.M.R.S. care au prins viaţă şi

 

În decursul anului 2015, două mass-media în limba română au celebrat jubilee importante – 70 de ani de apariţie neîntreruptă a săptămânalului „Libertatea” şi 4 decenii de la difuzarea primei emisiuni informative a Programului în limba română al Televiziunii Voivodinei.

–     Putem să fim mândri şi de C.P.E. „Libertatea” , care îşi îndplineşte misiunea de informare în limba română de 7 decenii, şi de aceeaşi realizare a Redacţiei în limba română a Televiziunii Voivodinei, dar şi de o pleiadă de jurnalişti ai acestor redacţii şi de contribuţia lor importantă la informarea etniei noastre în limba maternă. Ţin să le mulţumesc tutror generaţiilor de ziarişti şi colaboratori, care şi-au îndeplinit misiunea de păstrare a valorilor noastre spirituale, aducându-şi contribuţia la acţiunea comună de funcţionare a acestor instituţii de mare importanţă pentru etnia noastră. Totodată, doresc să evidenţiez că  în urmă cu 12 ani Consiliul Naţional Român a lansat propunerea şi ideea de preluare a dreptului de fondator al C.P.E. „Libertatea” , care, prin Hotărârea Guvernului Voivodinei,  s-a  dovedit a fi un pas important de a păstra această instituţie, fiindcă pe 31 octombrie 2015 s-a întrerupt finanţarea mass-media de către stat. Când este vorba despre C.P.E. „Libertatea”, C.N.M.N.R.S. a devenit fondator, iar finanţarea şi meţinerea acesteia în spaţiul informativ în limba română se desfăşoară datorită surselor asigurate din bugetul provincial, creându-se condiţii pentru o funcţionare liniştită şi cu perspective certe în viitor. Această iniţiativă  importantă a C.N.M.N.R.S. de a prelua dreptul de fondator s-a dovedit  a fi una inspirată şibenefică pentru „Libertatea” şi toţi înţeleg de ce am făcut acest pas în urmă cu 12 ani.

Aţi participat în mod activ la realizarea Planului de acţiune privind Capitolul 23, un punct important pentru exercitarea drepturilor minoritare în Serbia. Ce s-a realizat la acest capitol important pentru exercitarea drepturilor minoritare, în contextul negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană?

– În luna martie 2015 s-a format Grupul de lucru privind Capitolul 23 al Planului de acţiune în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, care cuprinde trei elemente – reforma sistemului judiciar, corupţia şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, iar în cadrul acestui punct şi drepturile fundamentale minoritare. Grupul de lucru este format în scopul respectării drepturilor minoritare, iar Consiliul Naţional Român a obţinut dreptul de a avea un reprezentant în componenţa acestuia, fapt foarte important pentru etnia română din Serbia, din cauză că avem posibilitatea ca în mod direct să propunem unele sugestiişi să influenţăm asupra deciziilor adoptate. Comisia, respectiv Grupul de lucru, şi-a început activitatea în luna iunie, iar până în prezent a avut 6 şedinţe, la care au fost propuse şi dezbătute cele 11 capitole din domeniul drepturilor minoritare, încadrate în aproximativ 33 de legi. Este foarte important ca prin Planul de acţiune să definim toate legile care trebuie completate în viitor sau soluţionate sistemic prin adoptarea unor noi propuneri legislative, spre a completa şi impune noi soluţii pe principiul existenţei unor reglementări de care trebuie să beneficieze minorităţile în Serbia. Aş vrea să evidenţiez că, tocmai la iniţiativa Consiliului Naţional Român, Coordonarea – un organism al consiliilor naţionale – a organizat în două rânduri întruniri ale reprezentanţilor consiliilor care cuprind cele patru domenii: învăţământul, cultura, informarea şi uzul oficial al limbii şi grafiei, în cadrul cărora s-au adoptat unele propuneri şi Planul de acţiune comun, care a fost înaintat Grupului de lucru. Propunerile au fost înmânate preşedintelui Grupului de lucru, domnului Backović, cu care am evaluat toate sugestiile şi care treptat, împreună cu propunerile Uniunii Europene, au creat un model final care va fi prezentat la ultima şedinţă, din 23 decembrie. Astfel, Grupul de lucru îşi va termina misiunea, propunerea va fi înaintată Guvernului Serbiei, iar în primăvara anului 2016 se va deschide şi Capitolul 23, în cadrul procesului de aderare la U.E. Capitolul 23 privind exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale este printre primele capitole cu care începe şi se va termina procesul de aderare al ţării noastre la U.E., iar pe parcursul viitorilor ani membrii în Grupul de lucur vor avea posibilitatea să influenţeze şi să propună modificarea legislaţiei din domeniul respectării drepturilor minoritare. Pentru C.N.M.N.R.S sunt foarte importante unele teme care trebuie incluse în prescripţiile legislative, printre care şi reprezentarea politică a minorităţilornaþionale în Parlamentul Serbiei, C.N.M.N.R.S. şi nouă, ca români, recunoaşterea statutului de biserică tradiţională pentru B.O.R., ne sunt importante drepturile la averea şi bunurile noastre patrimoniale, fie prin restituţie, fie printr-un alt model, respectiv dreptul de a poseda bunuri. Multe propuneri am înaintat şi prin intermediul Departamentului pentru Învăţământ: scrierea programelor şcolare, dreptul de avea despărţăminte cu elevi mai puţini decât numărul minim prevăzut, ceea ce ar favoriza minorităţile în unele sfere de activitate. Am înaintat şi o serie de propuneri în domeniile informativ şi cultural şi sperăm că multe dintre acestea vor fi acceptate şi implementate în Capitolul 23, care va  oferi apartenenţilor etniei noastre un nivel mai ridicat de protecţie şi de  exercitare a drepturilor.

După mai mult de un deceniu de activitate, Scena profesionistă în limba românăde pe lângă Teatrul Naţional ”Sterija” din Vârºeþ, sprijinită permanent de Consiliu, şi-a schimbat satutul. Ce s-a realizat în această privinţă?

– Desigur, printre activităţile şi realizările pe care le-am avut în acest an se numără şi acţiunea Consiliului Naţional privind instituţionalizarea Scenei profesioniste în limba românăde pe lângă Teatrul Naţional ”Sterija” din Vârşeţ. Scena în limba română funcţionează de mai mult de un deceniu, dar în actele oficiale nu a existat, iar în statutul Teatrului Naţional ”Sterija” şi în Adunarea Comunei Vârşeţ, la propunerea C.N.M.N.R.S., s-a adoptat Hotărârea de instituţionalizare a Scenei în limba română, cu un cont aparte, un coordonator plătit de Consiliul Naţional Român şi dreptul de cofinanţare a programului şi spectacolelor ds teatru propuse de scena respectivă. Suntem mulţumiţi de Scenaprofesionistă în limba românăşi prin instuţionalizare am stabilit principiile şi am asigurat funcţionarea mai bună a ei, iar printr-un acord semnat cu Consiliul Naţional Valah ne-am propus un proiect comun în domeniul culturii privind realizarea şi cofinanţarea comună a spectacolului cu piesa “Doamna ministru” de Branislav Nušić, în anul 2016. Spectacolul va fi finanţat în proporţie de 50 procente, iar Scena în limba română va fi partnerul principal al proiectului. Premiera va avea loc în luna mai, iar noi sperăm ca reprizele acestui spectacol să fie prezentate atât în Voivodina, cât şi în Serbia de Răsărit, iar astfel vom extinde orizonturile teatrului profesionist în limba română.

Numeroase sunt iniţiativele sau propunerile C.N.M.N.R.S.care au prins viaţă şi au fost benefice  minoritarilor, nu doar apartenenţilor etniei române. Fondul Minoritar este, de asemenea, un proiect iniţiat de dumneavoatră?

– Fondul Minoritar este o idee lansată chiar din sânul Consiliului Naţional Român, o propunere a noastră de formare a unui fond menit minoritarilor, drept persoană juridică cu poziţie aparte în Bugetul Serbiei aparte. Dorim ca Fondul Minoritar să acopere şi să finanţeze nu numai consiliile naţionale, ci şi instituţiile minoritare, instituţiile de învăţământ, dar şi asociaţiile, societăţile culturale, ONG-urilecare activează în cele patru domenii – învăţământ, cultură, informare şi uzul oficial al limbii şi grafiei. Din acest fond minoritar vor fi alocate sursepentru finanţarea investiţiilor, a proiectelor de activitate, dar şi cele 15% necesare pentru proiectele europene. Fără sistematizarea şi soluţionarea acestor probleme, asociaţiile şi instituţiile româneşti nu vor avea posibilitatea de a aplica la proiectele transfrontaliere. Căt de curând vom solicita o audienţă la premierul Vučić, totodată şi la preşedintele Consiliului Republican pentru Minorităţi, spre a expune trei teme principale de dialog – începerea funcţionării Fondului Minoritar, restituţia bunurilor etniei române din Serbia şi recunoaşterea statutului de biserică tradiţională pentru B.O.R. Sperăm ca la începutul anului 2016 să avem întrevederi cu prim-ministrul Vučić şi să discutăm la cel mai înalt nivel despre unele dintre problemele cu care se confruntă minoritatea română. Aş mai spune că recent, la masa rotundă organizată pe narginea Capitolului 23, Kori Udovički, vicepreşedintă a Guvernului Serbiei şi ministru al Administraţiei Publice şi Autoguvernării Locale, a evidenţiat public că ideea şi propunerea formării Fondului Minoritar a intrat în procedură de opraţionalizare în cadrul ministreului pe care îl conduce şi aşteptăm cu toţii ca propunerea noastră să fie realizată, cu intenţia de arotunji finanţarea minorităţilor naţionale.

În anul 2015 din bugetul C.N.M.N.R.S.  au fost alocate surse semnificative menite celor mai importante manifestări ale etniei noastre, orchestrei Consiliului, dar şi asociaţiilor şi societăţilor culturale.Va  continua şi în 2016  această strategie de finanţare a Consiliului Naţional Român?

– Este foarte important că şi în anul 2016 noi am renunţat la profesionalizarea Consiliului Naţional, cum este cazul la alte consilii, iar sursele pe care le-am economisit în acest mod, le vom repartiza asociaţiilor şi le vom pune la dispoziţia întregii etnii, pentru cele patru domenii de activitate amintie. Bugetul planificat pentru 2016 se ridică la suma de 21.566.000 dinari şi acoperă activităţile din cele patru domenii, aşa că pot să remarc că cele mai multe resurse financiare sunt menite culturii, dar pentru 2016 ne-am propus ca manifestările regionale să fie finanţate direct de Consiliul Naţional. Evident, ştim cu toţii că autoguvernările locale şi comunităţile locale au rămas fără autocontribuţii, iar unele fonduri din Provincie s-au micşorat şi realizarea proiectelor este mult mai greu de realiza,astfel că ne-am propus ca manifestările de mare amploare – Marele Festival, Festivalul Copiilor, Zilele de Teatru, Festivalul de Romanţe, Praznicul Obiceiurilor de Iarnă, Trompeta Bănăţeană şi alte evenimente de rang regional să fie finanţate direct de C.N.M.N.R.S.Alte surse sunt menite beneficiarilor prin intermediul concursurilor publice, atât în domeniul culturii, în domeniul informativ, cât şi cel al învăţământului, având dreptul să concureze cu proiecte toate asociaţiile, societăţile şi instituţiile. Anumite fonduri vor fi repartizate şi în baza cererilor înaintate care nu au putut să se programeze în planurile de activitate, unele urgenţe care nu au putut fi stabilite în prealabil, fiind vorba de deplasarea societăţilor culturale în ţară sau străinătate, şi nu au fost planificate,sau despre alte activităţi. Mai sunt şi alte proiecte pe care le vom finanţa, sprijini sau cofinanţa.Seminarele profesorilor, învăţătorilor şi educatorilor vor beneficia de cofinanţare din partea C.N.M.N.R.S. La fel şi competiţiile comunale, regionale sau republicane la limba română. Vom cofinanţa şi activităţile menite tineretului din şcolile noastre, sportul şcolar şi alte activităţi şcolare. Mai sunt şi alte activităţi programate spre finanţare, cum sunt întrunirile activelor directorilor, profesorilor, învăţătorilorşi educatorilor, deoarce ne dedicăm identificării problemelor cu care se confruntă învăţământul în limba română, şi vom conlucra împreună cu Ministerul Învăţământului la soluţionarea acestora. Nu am uitat de ziarele şi publicaţiile şcolare, şi nici de cursurile şi seminarele de specializare a tinerilor ziarişti. Prin intermediul Departamentului pentru Uzul Oficial al Limbii vomfinanţa confecţionarea drapelurilor, pliantelor şi altor simboluri care vor fi distribuite instituţiilor, asociaţiilor şi societăţilor cu prefix românesc, fiindcă în baza legii am obţinut dreptul să afişăm drapelul românilor din Serbia la manifestările noastre. Avem un buget bine chibzuit.Sursele financiare niciodată nu sunt suficiente, dar este important ca aceste mijloace financiare să fie repartizate după unele criterii bine definite şi să se sprijine activitatea tuturor instituţiilor şi asociaţiilor  româneşti de la noi şi la fel de important este că bugetul se menţine la nivelul de anul trecut, în ciuda crizei cu care se confruntă ţara noastră.

 

Dan MATA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *